Nerecomandat

Acest blog nu este recomandat minorilor, tinerilor sub 25 de ani ( în mod special celor care prezintă o anumita înrudire de sânge cu mine), profeților, falșilor profeți, pudibonzilor, iluminaților, xenofobilor, misoginilor,feministelor, insensibililor, perfecționiștilor, cautătorilor de noduri in papură, maneliștilor, scorțoșilor, voyeriștilor, supărăcioșilor, celor snobi, celor slabi de inima ( daca totuși citesc, sa aiba la îndemână nitroglicerină pentru anumite urgențe) , criticilor, necriticilor, nemulțumiților, frustraților, cocalarilor, pițipoancelor și altor categorii înrudite cu cele menționate mai sus. In caz ca cei menționați , totusi se rătăcesc in zonă, nu-mi asum răspunderea pentru nici un fel de neplăceri provocate de lecturarea celor ce urmează sa le scriu. Amin

joi, 4 iulie 2013

SMS mon amour!



Sms-ul este miracolul telefoniei mobile in opinia mea. Doamne, cât îl iubesc! Cel care l-a inventat, ar trebui să primeasca premiul Nobel pentru inteligenţă emotională. De foarte multe ori în viaţă, am fost deosebit de recunoscătoare, pentru acest mic artificiu salvator. Ne scuteşte de atâtea belele, ne scoate din rahat de nenumărate ori, ne poate da chiar stări preorgasmice. Îl poţi folosi oricând, oriunde, cu oricine, in nenumărate scopuri, locuri, împrejurări, condiţii.Îl poţi tasta în locurile cele mai ciudate: la piaţă, în supermarket, la volan, stând la stopuri, pe WC (marele avantaj faţă de convorbirea telefonică e că nu se aude când tragi apa), în şedinţe, la serviciu, în vană, la cinematograf, în timp ce faci sport, la şcoală în timpul orelor, în pat, chiar în timp ce faci dragoste. Poţi să minţi ce vrea muşchiul tău, că nu se aude sunetul de background. Putem spune că el a devenit un accesoriu aproape de nelipsit din viaţa noastră. Nici nu-mi imaginez cum am putea supravieţui fără el. E forma supremă de comunicare in  secolul XXI. 
Să vedem, câte feluri de sms-uri cunosc eu!
Sms-ul profesional: eu îl folosesc ca formă de răspuns cand  sunt apelată de  numere necunoscute şi mă aflu în situaţia în care nu pot să răspund. El este protocolar, impersonal, rece. E forma care nu-mi cere nici un efort în a-l scrie, nu-mi solicită creativitatea, imaginaţia. Mai problematic e, când uit să memorez câte un număr, ce s-ar cere să fie în vântrele telefonului meu şi trimit acelaşi sms impersonal, care ar avea nevoie de un strop de caldura.  Când reapelez persoană respectivă, nu ştiu cum s-o scald. E forma pe care o iubesc cel mai puţin.
Sms-ul buclucaş: ăsta e cel care nu ar trebui să rămână în telefonul omului sau al oamei. E sms-ul care poate strica căsnicii. El poate lua diverse forme: te iubesc, mi-e dor de tine, te-am aşteptat aseară, te doresc şi alte asemenea baliverne. În mod normal ele sunt total nevinovate, dacă eşti un celibatar convins. Problema apare in momentul în care, acasă, te aşteaptă un soţ sau o soaţă curioasă, care abia aşteaptă să te duci la baie, ca să poată cotrobăi prin memoria telefonului, cu nobilul scop de a te prinde cu mâţa în sac.( trebuie sa recunosc, cu o mare si profunda tristețe in suflet, că de obicei e o munca total  feminină). El poate arata astfel:
                    Linear srl: te-am aşteptat până târziu aseară.
                   Tu: zgripţuroaica m-a scos la plimbare în parc cu câinele. Sorry.
 Dacă l-a găsit, e vai de capul tau. Vor coborâ peste tine toate sudalmele posibile din lumea materialo-duala, toate injuriile pe care le are perechea ta în bagajul  lexical. E momentul penibil în care nu mai poţi să o scalzi sub nici o formă. Poate deveni  un  motiv de divorţ foarte serios. Adică, pe scurt: ai pus-o! Aşa că, la astea vigilenţă maximă! Nu uitaţi niciodată să le ştergeţi!
Sms-ul de plictiseală: e cel mai simplu: ce faci? E cel care rămâne adesea fără răspuns. Dar nici tu nu te superi, că doar nu aveai nimic important de comunicat, doar încercai să-ţi omori plictisul in timp ce  stăteai la coadă la poştă, bateai apa in piuă într-o sală de aşteptare anostă, în gară sau aeroport.
Sms-ul de sărbători – cel care încălzeşte liniile telefonice până la refuz. A devenit chiar o industrie în lumea virtuală. Sms-uri prefabricate, luate de pe internet cu urări standardizate, bune de trimis la toată listă. Mai trist e când primeşti de la prietenii buni asemenea texte cu semnătură Dr. X sau familia Popescu. Te face să te simţi băgat la grămadă, neimportant. Atenţie! - poate strica prietenii.
Sms-ul din străinătate – ăsta salvează buzunarele.
Sms-ul de scuză - ajung în 5 minute, iar tu eşti încă la jumătate de oră distanţă de locul faptei.
Sms-ul de reproş – e magic cât uşor te poţi ascunde în spatele lui. Ai curaj să scrii cuvinte pe care nu ai putea să le rosteşti niciodată face to face. Te salvează din cele mai frustrante situaţii. Poţi să-l scrii cu curaj, nu trebuie să-l priveşti în ochi pe cel care îl primeşte. De obicei rămâne fără răspuns.
Sms-ul de despărţire - hm... ăsta e probabil cel mai grav: Draga mea (dragul meu), mi-am dat seama că între noi există o mare nepotrivire de caracter. Adio! Trist dar util. Poate sfâşia inimi.
Sms-ul greşeală – îl primeşti şi nu înţelegi nimic. Cine naiba e ăsta cu care trebuia să mă întâlnesc? Oare îmi pierd minţile, am un debut de Alzheimer? Apoi vine următorul: scuze, am greşit numărul şi răsufli uşurat.
Sms-ul fără rost – trimis mamei, care habar nu are să umble cu telefonul mobil. De câte ori primeşte câte un sms de la firma de telefonie mobilă, mă sună să mă întrebe dacă am sunat-o, pentru că telefonul ei scoate sunete. Degeaba îi explic că e un sms, nu pricepe.
Sms-ul cu iubi – ei aici lucrurile se complică. Acest sms poate deveni un şir interminabil de bipuri,  dulcegării, curcubeu de cuvinte, emoticoane, declaraţii, glume, prostioare, lucruri serioase, neserioase, alinturi. Se poate transforma dintr-un bip intermitent, într-unul permanent, prin buzunare, poşete. Nu ţine cont de vârstă. Poate provocă disperare în rândul părinţilor când sunt scrise de copii, a copiilor când sunt scrise de părinţi (ai mei fac semnul de ” puke”, in traducere libera isi baga degetul in gât), prietenilor, vecinilor, colegilor de şcoală, de serviciu şi altor categorii de oameni care sunt în preajma ta când dai în” nebuneala de sms”. Ţie însă nici că-ţi pasă. Chiar nu are nici un fel de importanţă unde te prinde flama. Poţi scrie sms-uri din locuri inimaginabile: la casă in supermarket, la volan, la jogging, amestecând în oală, făcând dus, la restaurant în timp ce-ţi asculţi interlocutorul, etc. Eu personal nu am reuşit să scriu încă în bazinul de înot, în rest le-am încercat pe toate. ATENŢIE! Dă dependentă şi stări preorgasmice.
Sex sms-ul sau sms-ul de sex – numiţi-l cum vreţi voi. Ei, am ajuns şi la forma cea mai sofisticată de sms. Aşa cum există real sex, cyber sex, phone sex, skype sex, mess sex, voyer sex, auto sex (neologism pentru atât de dispreţuitul cuvânt masturbare) există şi sms sex. Este cea mai rafinată formă de sex virtula, aproape că egalează sexul extatic transfigurator. Cere o mare imaginaţie şi dăruire, un simţ al umorului dezvoltat, o capacitate de vizualizare ieşită din comun, puteri paranormale. Compatibilitatea sexuală trebuie să fie maximă. Înainte de a vă apuca să scrieţi, verificaţi neapărat compatibilitatea astrologică, bioritmul relaţional, fizic, intuitiv, emoţional, secundar, extra, I-Ching, poziţia lui Marte şi Venus, perioada fertilă, fazele lunii, compatibilitatea numerologica, consultaţi cărţile de Tarot, puteţi face un test Luscher, o puteţi consulta chiar şi pe mama Omida. Dacă toate funcţionează la putere maximă puteţi da start. S-ar putea chiar să reuşiţi. Vă doresc mult succes!
Ps. Dacă aveţi asemenea mesaje în telefon cereţi prin testament, ca telefonul mobil să fie îngropat odată cu voi.
Atâtea forme am reuşit eu să identific. Dacă cunoaşteţi voi şi alte forme, vă rog aveţi curaj, lăsaţi comentarii.
Vă iubesc




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu