Copilaşul dormea liniştit. Era
obosit de frigul care i-a mângâiat, pentru prima dată în viaţă chipul lui
minuscul. Am desfăcut păturica şi am început să-l studiez. Mânuţele, cu
degetele ca nişte mărgeluţe. Avea unghiuţe lungi, albe. I-am sărutat fiecare
degeţel. Apoi i-am privit picioruşele strâmbe. Le-am sărutat şi pe alea. Când
îl desfăceam din scutec, ele reveneau automat la poziţia în care a stat în
uterul meu. Le aduna asemeni unui yoghin. Era comic stând pe spate în lotus.
I-am zâmbit, i-am mângâiat feţişoara galbenă de la icter. S-a strâmbat în somn,
a scos limba la mine ca şi cum ar fi vrut să-mi spună: lasă-mă să dorm, am
făcut drum lung să ajung la tine, acum sunt obosit.
Am semnat amândoi un contract în lumea astrală, a venit printre stele,
găuri negre, asteroizi, comete, a călătorit mii de ani lumină, s-a cerut
politicos în viaţa mea. Atunci însă nu ştiam toate astea, credeam că l-a adus
barza, l-a plantat în burta mea, ca să-l aduc în lume. Acum iată-ne pe amândoi
stând pe patul conjugal. El relaxat pentru că nu uitase încă, ştia că totul va
fi bine. Eu panicată, pentru că uitasem deja totul. El zâmbea, mulţumit de
faptul că mă găsise, nu a aterizat pe pistă greşită. Eu eram crispată pentru că
totul era necunoscut, nou, viaţa mea se schimba radical. L-am luat în braţe,
i-am lipit inimioara de inima mea, am inspirat izul de bebeluş. Mirosea a lapte
şi inocenţă. Îi simţeam inima aşternută peste inima mea, băteau în acelaşi
ritm. Cunoşteam acele bătăi, le-am simţit în corpul meu şapte luni şi jumătate.
Respirăm împreună, mă relaxam încet. A reuşit să-mi transmită pacea lui.
Fiecare respiraţie parcă îmi şoptea : stai liniştită, totul va fi magie, e
doar un joc. În care vom învăţa despre noi, despre ceilalţi, vom râde împreună,
vom plânge împreună, vom împărţi bucurii, ne vom certa, ne vom împăca, vom
urca, uneori vom coborî. Tu mă vei învăţa despre viaţă, despre ce e bine şi
rău, despre iubire, suferinţă, demnitate, îmi vei da valorile tale. Mă vei
învăţa să merg, să vorbesc, să mănânc, să fac o mie de lucruri mărunte, mă vei
certa, mă vei pedepsi, mă vei ierta, mă vei iubi. Te voi învăţa şi eu câte
ceva. Cea mai grea lecţie va fi să mă iubeşti necondiţionat, să nu ai aşteptări
de la mine, să ai răbdare, să mă iei în braţe apoi să mă laşi jos, când îţi
voi cere. Te voi învăţa cum să plângi pe ascuns, cum să râzi din toată inima,
cum să renunţi, cum să accepţi, cum să rezişti după lungi nopţi nedormite, cum
să zici NU, cum să zici DA., Mai târziu, va
trebui să înveţi cum să mă împarţi cu o altă femeie. Linişteşte-te, e doar un
joc pe care îl vom juca împreună. Începând din această clipă în fiecare zi, în
fiecare oră, în fiecare minut. Sunt parte din tine, nimeni şi nimic nu va putea
să taie această legătură. Vom fi acolo împreună pentru eternitate. E inutil
să-ţi faci griji.
L-am ţinut aşa până a început să se smiorcăie. Din acea clipă am ştiut
ce am de făcut.
Vă iubesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu