Iluzia pe tabla de șah

Următoarea întrebare era: cum manifest spiritualitatea în viaţa de zi cu zi? Răspunsul care mi se pare în acest moment corect este renunţarea la a încerca să controlez totul: trecut, prezent, viitor, pe ceilaţi jucători. Frica este cea care ne determină această încercare.

Am primit de-a lungul drumului nenumărate exemple care demonstrau că e imposibil să deţin controlul. Viaţa mi-a demonstrat acelaşi lucru. Însă eu încerc cu îndârjire să deţin frâiele. Rezultatul? Suferinţa! Încerc să controlez ceea ce sunt, îmi pun etichete de nevolnică, intolerantă, neiubitoare, neputincioasă, sarcastică şi multe altele, paleta e multicoloră. Încerc să controlez viitorul... E de-a dreptul hilar! În teorie ştiu că e imposibil, nu am cum să controlez ceva ce e într-o permanentă schimbare. Mintea însă vrea tot timpul câte ceva: fericire, bucurie, pace, iubire, bogăţie, linişte. În permanenţă e acolo să-mi spună că pot avea toate acestea doar dacă deţin controlul: dacă faci asta, mâine vei fi fericită, dacă faci cealaltă, mâine vei trăi pacea eternă. Iar când te trezeşti “mâine”, îţi dai seama că toate astea erau doar nişte iluzii. Socotelile tale erau total eronate, încă eşti tot aici, pe tabla de joc. Îţi joci rolul în “divina comedie”, alături de ceilalţi jucători, faci eforturi să-i atragi şi pe ei în jocul comun, să îi distribui în roluri inventate de tine, să le atribui calităţi sau defecte proiectate peste ei de mintea ta, creezi dependenţe, încropeşti scenarii siropoase în care fiecare are rolul lui bine determinat în viitorul tău. Îl pui pe fiecare într-un sertăraş, lipeşti o etichetă cu categoria fiecăruia: tu, X, ai obligaţia să-mi asiguri siguranţa, tu, Y ai obligaţia să mă faci bucuroasă, tu, Z, ai obligaţia să mă ajuţi să-mi manifest feminitatea, tu, Q, ai obligaţia să mă distrezi, tu, K, faţă de tine am eu obligaţia să te fac fericit, iar tu, R, ai obligaţia să-mi aduci fericirea eternă. Simţi o nevoie anume, scoţi un sertar, mai schimbi personajele dintr-un sertar în altul. Mai mare e surpriza când deschizi un sertar şi îl găseşti gol. Protagonistul a plecat, sătul de distribuţie...

Fragment din El Camino, pelerinaj către sine

foto:zenstudio.ro 

                                   Vă iubesc